Urinarea frecventa (Polakiurie)
Afectiuni Urologice

Urinarea frecventa (Polakiurie)

Dr. Adriana-Valentina Seicareanu

Scris De:

Dr. Adriana-Valentina Seicareanu

Urinarea frecventă, având denumirea medicală de ”polakiurie” reprezintă necesitatea de a urina mai des. În mod normal, un adult sănătos urinează de 6 – 8 ori pe zi, dar persoanele care suferă de polakiurie pot ajunge la 10 sau chiar mai multe micțiuni în decursul a 24 de ore. 

Polakiuria poate afecta toate vârstele și sexele, dar tinde să fie mai frecventă la femei și copii, iar prevalența sa crește odată cu îmbătrânirea.

Cauzele polakiuriei sunt variate și pot include aportul excesiv de lichide, infecții ale tractului urinar, diabetul, afecțiuni ale prostatei la bărbați, sarcina sau administrarea anumitor medicamente.

Diagnosticarea polakiuriei este legată de etiologia acesteia și poate cuprinde o serie de teste precum analize de sânge, de urină, teste urodinamice sau examinări imagistice.

Tratamentul urinării frecvente se împarte în 2 categorii, terapii farmacologice și non-farmacologice, fiind diferit în funcție de cauza care duce la apariția acestui simptom.

Ce este urinarea frecventă (polakiuria)?

Urinarea frecventă (polakiuria) reprezintă nevoia de a urina de mai mult de 8-10 ori într-o zi (24 h) în condițiile în care aportul de lichide nu este mai mare decât de obicei.

Polakiuria poate fi asociată cu o necesitate constantă sau repetată de a urina urgent. Este adesea, deși nu neapărat, asociată cu incontinență urinară și poliurie (volum total mare de urină).

Această condiție poate fi obișnuită în timpul sarcinii, sau poate fi un simptom al unor condiții de sănătate mai grave, cum ar fi sindromul vezicii hiperactive, infecțiile tractului urinar, problemele prostatice sau diabetul, care pot duce la nicturie, interferând cu somnul și calitatea vieții.

Frecvența urinară ar trebui să fie diferențiată de poliurie, care se referă în mod specific la producerea și eliminarea unui volum anormal de mare de urină într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Ce reprezintă nicturia?

Nicturia reprezintă necesitatea de trezire în mod regulat, de mai multe ori pe noapte pentru a urina fiind precedată și urmată de o perioadă de somn după episodul urinar. Incidența nicturiei crește odată cu vârsta.

Unul din trei adulți cu vârsta peste 30 de ani se trezește de cel puțin 2 ori pe noapte pentru a urina și aproximativ 70% dintre acești indivizi sunt deranjați de acest lucru. Aproximativ 50% dintre toți adulții cu vârsta peste 65 de ani se trezesc cel puțin o dată pe noapte pentru a urina, iar aproximativ 24% vor avea două sau mai multe episoade de nicturie pe noapte.

Persoane afectate

Polakiuria poate să apară la orice individ, indiferent de vârsta sau sex, dar poate fi mai frecventă la femei, din cauza particularităților anatomice și schimbărilor hormonale, la persoanele în vârstă prin scăderea capacității vezicii urinare de a reține urina, la persoanele cu anumite condiții medicale și la copii.

Studiile sugerează că până la 20% din populație poate experimenta simptome de polakiurie la un moment dat de-a lungul vieții.

Femei

Frecvența urinară tinde să fie mai frecventă la femei decât la bărbați din cauza particularităților anatomice și modificărilor hormonale.

Femeile au uretră mai scurtă decât bărbații ceea ce facilitează pătrunderea microorganismelor în vezica urinară cauzând frecvent infecții de tract urinar. În plus, la femei, contaminarea cu bacterii perirectale este mai frecventă din cauza proximității anusului de meatul urinar. Polakiuria este unul dintre simptomele comune ale acestor infecții.

Variațiile hormonale, în special în timpul ciclului menstrual, sarcinii și menopauzei, pot influența funcția vezicii urinare favorizând apariția polakiuriei. După menopauză, nivelul de estrogen al femeilor scade, iar acest lucru poate determina modificări la nivelul tractului uro-genital. 

Frecvența urinară este foarte frecventă la femeile însărcinate, pe măsură ce uterul se mărește exercită presiune asupra vezicii urinare și reduce capacitatea acesteia, iar nevoia de a urina apare mai des.

Bărbați

La bărbați, polakiuria apare în general ca urmare a diferitelor afecțiuni prostatice, cum ar fi hipertrofia benignă a prostatei, prostatita sau cancerului de prostată, dar și altor patologii precum calculii vezicali, stricturile uretrale, vezica hiperactivă, infecțiile de tract urinar sau diabetul.

Bărbații în vârstă, cei cu vârsta peste 50 de ani și bărbații cu prostată mărită sunt expuși unui risc mai mare de a fi afectați de urinarea frecventă.

Copii

Polakiuria la copii, întâlnită frecvent între 3 și 14 ani, se manifestă prin nevoia de a urina foarte des, uneori la fiecare 15-20 de minute, dar nu afectează somnul nocturn sau controlul asupra vezicii în timpul nopții.

Această condiție este mai obișnuită între 4 și 6 ani și este considerată benignă, cu o evoluție favorabilă ce se autolimitează, putând dura de la câteva săptămâni la doi ani, cu o durată medie de aproximativ două luni.

Anumite condiții medicale precum anomaliile congenitale ale tractului urinar, diabetul, constipația, ITU, vezica hiperactivă și factorii psihologici, precum stresul, anxietatea sau recuperarea după o boală, pot influența apariția simptomelor.

Ce este normal și de câte ori este prea frecvent să urinezi?

Vezica urinară poate stoca aproximativ 400-600 ml de urină înainte de urgența micțională. Nevoia de a urina începe de obicei când vezica este aproximativ pe jumătate plină, adică în jur de 200-300 ml pentru majoritatea persoanelor.

Frecvența urinărilor este influențată de mulți factori precum vârsta, aportul hidric, condițiile medicale sau medicamentele administrate, dar în mod normal, o persoană urinează la fiecare 3 până la 4 ore, totalizând 6-8 ori pe zi și cel mult o dată pe noapte.

Persoanele care micționează de mai mult de 8-10 ori pe zi sau de mai mult de 3 ori pe noapte, ar trebui să consulte un medic pentru a căuta cauzele subiacente care ar putea determina creșterea frecvenței urinare.

Urinarea frecventă noaptea și ziua

Urinarea frecventă, atât noaptea cât și ziua, poate fi rezultatul unor obiceiuri de viață sau poate fi un simptom al diferitelor condiții de sănătate.

Trebuie analizată rutina zilnică pentru a identifica factori precum consumul excesiv de lichide, în special înainte de culcare sau consumul de cafeină sau alcool, care determină urinarea frecventă.

De asemenea, urinarea frecventă noaptea și ziua poate indica prezența unor afecțiuni medicale, cum ar fi infecțiile tractului urinar, diabetul, hiperactivitatea vezicii urinare sau probleme ale prostatei la bărbați.

Ce cauzează urinarea frecventă?

Urinarea frecventă este cauzată în cele mai multe situații de infecțiile tractului urinar, când agenții patogeni colonizează și se multiplică în diferite părți ale tractului rezultând cistita (infecție a vezicii urinare), uretrita (infecție a uretrei) și pielonefrita (infecție renală). Un aport crescut de lichide, sarcina sau anumite afecțiuni medicale pot de asemenea să determine apariția polakiuriei.

  • Îmbătrânirea – Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea vezicii urinare de a reține eficient urina și elasticitatea vezicii scad, conducând la urinări mai frecvente. Îmbătrânirea produce, de asemenea, o atrofiere a musculaturii pelvine, ceea ce poate influența controlul sfincterului vezical și implicit micțiunea.
  • Infecția tractului urinar (ITU) – Infecțiile tractului urinar se produc atunci când bacteriile pătrund și se multiplică în tractul urinar, provocând inflamație și iritare. Acestea duc la simptome precum urinare frecventă și dureroasă, urgență micțională, dureri pelvine, hematurie sau urină tulbure.
  • Diabetul – Diabetul afectează capacitatea organismului de a utiliza glucoza, iar rinichii încearcă să filtreze și să elimine excesul de glucoză prin urină, determinând apariția urinărilor frecvente. Pe lângă polakiurie, în diabet pot apărea poliurie, polidipsie, polifagie.
  • Cistita interstițială – Cistita interstițială este o afecțiune cronică și dureroasă a vezicii urinare care deteriorează stratul protector al vezicii urinare și determină apariția polakiuriei. În plus, este însoțită și de alte simptome precum urgență micțională și durere pelvină.
  • Vezica hiperactivă – Vezica hiperactivă se caracterizează prin contracții involuntare ale mușchiului vezicii care determină o nevoie urgentă și frecventă de a urina, uneori chiar de mai multe ori pe oră.
  • Sarcina – În timpul sarcinii, creșterea uterului exercită presiune asupra vezicii urinare, scăzând capacitatea de stocare și mărind frecvența urinărilor. Acest simptom este foarte comun și se intensifică în primul și ultimul trimestru de sarcină.
  • Boli neurologice – Afecțiunile neurologice, cum ar fi leziunile măduvei spinării, boala Parkinson sau scleroza multiplă, pot afecta semnalele nervoase transmise către vezica urinară. Acestea determină disfuncții în stocarea sau evacuarea urinei favorizând polakiuria și disuria.
  • Terapia cu radiații – Terapia cu radiații în zona pelviană utilizată în tratamentul diferitelor neoplasme poate determina apariția efectelor adverse asupra tractului urinar. Radiațiile provoacă iritare, inflamație și cicatrizare a țesuturilor vezicii urinare și ale tractului urinar, dar și scăderea capacității vezicii urinare de a stoca urina determinând simptome precum urinări frecvente și dureroase.
  • Medicamentele – Anumite medicamente, în special diureticele, pot crește producția de urină, ceea ce duce la urinări mai frecvente. Alte medicamente precum unele antidepresive, anticolinergicele sau antidiabeticele au polakiuria ca efect secundar.
  • Patologia prostatică – Afecțiunile prostatei, cum ar fi hipertrofia benignă a prostatei și prostatita determină obstrucționarea parțială a fluxului urinar având ca rezultat polakiuria, dificultate la începerea urinării și senzația de golire incompletă a vezicii.

Cum este diagnosticată urinarea frecventă?

Diagnosticul urinării frecvente implică de obicei o serie de etape și testări pentru a identifica etiologia acesteia.

  • Inițial, se obțin date de istoric personal și patologic și se efectuează un examen fizic care include palparea abdomenului și evaluarea organele reproductive și sistemul urinar.
  • Analize de sânge pentru a verifica funcția rinichilor (prin măsurarea creatininei și ureei), nivelurile de electroliți (cum ar fi sodiul, potasiul) și glicemia.
  • Examinarea microscopică a urinei detectează prezența celulelor, bacteriilor, cristalelor sau altor substanțe în urină.
  • Urocultura identifică agentul patogen care a produs infecția și ghidează tratamentul antibiotic.
  • Cistometrie măsoară presiunea din interiorul vezicii urinare pentru a determina funcția vezicii sau problemele musculare sau nervoase de la acest nivel.
  • Alte teste de urodinamică precum uroflowmetria sau măsurarea presiunii uretrale. Uroflowmetria măsoară viteza și cantitatea de urină evacuată pentru a evalua funcția vezicii urinare și a uretrei. Măsurarea presiunii uretrale ajută la evaluarea forței cu care mușchii uretrei și ai vezicii urinare se contractă pentru a închide uretra.
  • Examinări imagistice precum ecografia abdominală și pelvină, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică pentru a obține imagini detaliate ale rinichilor, vezicii urinare, și altor structuri ale sistemului urinar.

Care este tratamentul pentru urinarea frecventă?

Tratamentul pentru urinarea frecventă este legat de etiologia acesteia și poate include administrarea de antibiotice, medicamente simptomatice sau adjuvante pe bază de plante, terapii alternative, dar și modificare stilului de viață și schimbări comportamentale cu evitarea consumului de lichide înainte de culcare sau evitarea consumului de cafea sau alcool, in cele mai dese cazuri tratamentul pentru urinarea frecventa este compus din mai multe abordari pentru a maximiza eficienta.

Terapie medicamentoasă

Terapia medicamentoasă a polakiuriei diferă în funcție de cauza care duce la apariția bolii, clasele farmacologice implicate fiind: antibioticele, în cazul infecțiilor, antiinflamatoarele pentru reducerea inflamației, anticolinergicele în cazul vezicii hiperactive, agoniștii alfa pentru bărbații cu hipertrofie de prostată, antidiabetice și agoniști ai receptorilor de vasopresină în cazul diabetului inspid.

Terapie non-medicamentoasă

În tratamentul urinării frecvente se pot utiliza și alte terapii în afara celor medicamentoase. Acestea includ administrarea diferitelor tratamente naturiste sau leacuri bătrânești, terapii comportamentale prin reeducarea vezicii urinare sau biofeedback, modificări ale stilului de viață prin limitarea aportului de lichide, evitarea consumului de alcool și cofeină și efectuarea de exerciții Kegel pentru întărirea musculaturii vezicii urinare și chiar intervenții chirurgicale atunci când este necesar.

Urinările frecvente pot fi însoțite de usturime?

Da, urinările frecvente pot fi însoțite de disurie în diferite afecțiuni ale sistemului uro-genital precum infecții urinare, infecții cu transmitere sexuală, calculi renali sau vezică hiperactivă.

Urinările frecvente în timpul nopții indică o patologie?

Urinările frecvente în timpul nopții (nicturia) nu au tot timpul legătură cu o patologie, acestea pot apărea odată cu înaintarea în vârstă, în urma unui aport excesiv de lichide, cafea sau alcool în timpul serii sau din cauza stresului.

Dr. Adriana-Valentina Seicareanu

Dr. Adriana-Valentina Seicareanu

Medic rezident Psihiatrie la SCJU Constanța. Am absolvit Facultatea de Medicină din Brașov. În perioada studenției am fost implicată activ în proiectele asociațiilor studențești, atât la nivel local, ocupând diferite poziții, cea mai importanta cea de Vicepreședinte Relații Interne, cât și la nivel național. Am făcut parte din echipa de organizare a primei ediții a Congresului Medical pentru Studenti și Tineri Medici din Brașov.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Deschide Chat WhatsApp
Buna ziua 👋
Cu ce informatii te putem ajuta?