Anexita sau boala inflamatorie pelvină este rezultatul unei infecții bacteriene ascendente care se răspândește în diferite părți ale sistemului reproducător feminin, cum ar fi uterul, trompele uterine și poate ajunge chiar la ovare.
Simptomatologia anexitei este foarte diversă și de obicei este ușoară sau asimptomatică. Printre cele mai frecvente simptome se numără: durerile pelvine, dispareunia, secrețiile vaginale care pot avea un miros puternic sau neplăcut, menstruația neregulată și dureroasă, sângerările anormale, disconfortul la urinare și febra.
Unele dintre cele mai frecvente cauze ale anexitei sunt infecțiile cu transmitere sexuală cum ar fi sunt gonoreea sau chlamydia. Diagnosticul se formulează pe baza examenului clinic, ginecologic și altor teste precum ecografia, frotiu din secreția vaginală sau cu ajutorul laparoscopiei.
Boala inflamatorie pelvină se tratează de primă intenție cu antibiotice, cele mai frecvente fiind cefalosporinele în combinație cu doxiciclina și metronidazolul, la care se pot adăuga tratamente simptomatice sau adjuvante pe bază de plante ( uleiuri esențiale cu extract de lămâie, pin sălbatic, mentă de grădină sau chimen negru), iar pentru prevenire sunt necesare măsuri de igienă și protecție.
În lipsa tratamentului, anexitele pot afecta sănătatea reproductivă a femeii, complicându-se cu dureri pelvine cronice, sarcini ectopice, infertilitate sau abcese cu diferite localizări.
Boala inflamatorie pelvină se diferențiază de alte afecțiuni urogenitale prin localizare, manifestări, cauza de apariție a infecției, dar și prin managementul terapeutic.
Ce este anexita?
Anexita sau boala inflamatorie pelvină (BIP) este o infecție sau inflamație a organelor care afectează sistemul reproductiv feminin (uter, vagin și trompele uterine), cauzată de infecții cu transmitere sexuală, precum chlamydia, gonoreea sau mycoplasma genitalium.
În general, infecție care cauzează anexita este ascendentă începând de la nivelul vaginului și colului uterin, dezvoltându-se până la endometrita (când este localizată în endometru), miometrită (în miometru), salpingita (în trompele uterine), ooforită (în ovar). În cazuri severe, se poate răspândi în cavitatea abdominală și poate provoca afecțiuni grave, cum ar fi abcese și peritonită.

Cât de frecventă este boala inflamatorie pelvină?
Boala inflamatorie pelvină este cea mai frecventă formă de inflamație ginecologică, reprezentând până la 80% dintre acestea. Aproximativ 2,5 milioane de femei cu vârste între 18 și 44 de ani, la nivel național, au primit un diagnostic de boală inflamatorie pelvină pe parcursul vieții, conform Sondajului Național de Sănătate și Nutriție.
Care sunt simptomele anexitei?
Manifestările clinice pot fi foarte variabile, cele mai frecvente simptome ale anexitei sunt durerea pelvină și leucoreea.
Boala inflamatorie pelvină poate să fie asimptomatică, cu manifestări ușoare, moderate sau severe. Tabloul clinic poate include următoarele simptome:
Unde se resimte durerea cauzată de boala inflamatorie pelvină?
Durerea cauzată de boala inflamatorie pelvină (BIP) se resimte, de obicei, în zona pelviană sau abdominală inferioară, fiind cea mai frecventă manifestare a acestei afecțiuni. În anumite situații, durerea poate apărea la urinare sau în timpul actului sexual, iar în cazurile severe durerea se poate extinde și către partea superioară a abdomenului sau către zona lombară.
Cât durează până apar simptomele bolii inflamatorii pelvine?
Simptomele bolii inflamatorii pelvine pot apărea în câteva zile până la câteva săptămâni, dacă o infecție cu transmitere sexuală, cum ar fi chlamydia sau gonoreea, este cauza de apariție. În majoritatea cazurilor, poate dura până la un an pentru dezvoltarea anexitei, dar această perioadă variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv de sistemul imunitar al persoanei, de severitatea și tipul infecției, precum și de prezența sau absența tratamentului.
Care sunt cauzele anexitei?
Cauzele anexitei sunt legate de răspândirea canaliculară directă a agenților patogeni de la nivelul vaginului sau colului uterin către mucoasa endometrului și trompelor uterine. În 85% din cazuri, bacteriile sunt transmise pe cale sexuală, cele mai comune fiind Neisseria gonorrhoeae sau Chlamydia trachomatis, urmate de alte bacterii aerobe și anaerobe asociate cu vaginoza bacteriană, precum Gardnerella vaginalis, Mycoplasma hominis, Prevotella bivia și Porphyromonas, Prevotella și spp. Peptostreptococcus.
Tabel cu cele mai frecvente bacterii implicate în apariția anexitei:
Pentru pacienții spitalizați | Pentru pacienții tratați în ambulatoriu |
---|---|
Cefotaxim 2 g i.v. la 12 ore + Doxiciclina 100 mg oral sau i.v. la 12 ore | Ceftriaxona 250 mg i.m. doză unică + Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori pe zi 14 zile ± Metronidazol 500 mg oral de 2 ori pe zi 14 zile |
Cefoxitin 2 g i.v. la 6 ore + Doxiciclina 100 mg oral sau i.v. la 12 ore | Cefoxitin 2 g i.m. administrat în doză unică + Doxiciclina 100 mg oral de 2 ori pe zi 14 zile ± Metronidazol 500 mg oral de 2 ori |
Clindamicină 900 mg i.v. la 8 ore + Gentamicină doză inițială de 2 mg pe kilogram, administrată intravenos sau intramuscular, urmată de o doză de întreținere de 1.5 mg pe kilogram la fiecare 8 ore. Se poate substitui cu o dozare zilnică unică de 3 până la 5 mg pe kilogram. | Altă cefalosporină i.m + Doxiciclina 100 mg oral de 2 ori pe zi 14 zile ± Metronidazol 500 mg oral de 2 ori |
Alternativă | |
Ampicilina/Sulbactam 3 g i.v la 6 ore + Doxiciclina 100 mg oral sau i.v. la 12 ore |
În afara infecțiilor cu transmitere sexuală, pot fi incriminate în apariția anexitei și alte cauze precum:
Pot irigațiile vaginale să cauzeze boala inflamatorie pelvină?
Irigațiile vaginale nu cauzează direct boala, dar pot favoriza apariția acesteia.
Riscul de a dezvolta boala inflamatorie pelvină este mai mare la femeile care efectuează irigații vaginale decât la cele care nu au acest obicei. Irigațiile vaginale pot provoaca modificări dăunătoare la nivelul microbiomului natural vaginal.
Cum se diagnostichează anexita?
Diagnosticul nu se poate formula pe baza tabloului clinic deoarece există și alte boli cu aceleași manifestări, cum ar fi apendicita sau colica renală, de aceea există mai multe teste care se pot recomanda pentru un diagnostic cert.
Care este tratamentul pentru anexită?
Antibioticele reprezintă principala linie de tratament pentru anexită la care se adaugă medicamente simptomatice, precum antiinflamatoarele sau antialgicele și tratamente adjuvante pe bază de plante.
Administrarea Antibioticelor
Tratamentul cu antibiotice este de elecție în cazul anexitelor, cele mai frecvente antibiotice utilizate sunt cefalosporinele de generație a doua în combinație cu o tetraciclină, iar dacă se suspectează infecție cu paraziți sau bacterii anaerobe se adaugă și un nitroimidazol.
În cazul pacienților spitalizați se administrează intravenos o cefalosporină și doxiciclină oral sau clindamicină și gentamicină administrate intravenos. O alternativă la aceste combinații este reprezentată de administrarea ampicilina/sulbactam intravenos împreună cu doxiciclina pe cale orală. Pentru pacienții tratați în ambulatoriu, se utilizează combinația de cefalosporină administrată intramuscular și doxiciclină administrată oral, la care se adaugă metronidazol oral.
Tabel cu tratamentul antibiotic pentru pacienții spitalizați și tratați în ambulatoriu conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor:
Cauza Vaginitei | Medicamente și clasă farmaceutică | Denumiri comerciale în România | Dozaj | Reacții adverse | Sarcină |
---|---|---|---|---|---|
Vaginoză bacteriană | Regim recomandat: Metronidazol (derivați de imidazol) | Metronidazol Flagyl Zifex | 500 mg oral de două ori pe zi timp de 7 zile 0,75% gel: 5 g intravaginal o dată pe zi timp de 5 zile | Greață Gust metalic, Cefalee Reacție disulfiram like cu alcool | Utilizare precaută, se evită în primul trimestru. Se preferă administrarea intravaginală. |
Clindamicină (lincosamidă) | Clindamicină Clindamycin Dalacin Ovyx | 2% cremă: 5 g intravaginal pe noapte timp de 7 zile 2% gel: 5 g intravaginal o singură dată | Durere abdominală Diaree Rash cutanat, Candidoză | Considerat sigur pentru utilizare. | |
Regim alternativ: Clindamicină (lincosamidă) | 100 mg ovule intravaginal în fiecare noapte timp de 3 zile 300 mg oral de două ori pe zi timp de 7 zile |
||||
Tinidazol (derivat de imidazol) | Tinidazol Tiprogyn | 1 g pe cale orală în fiecare zi timp de 5 zile SAU 2 g pe cale orală în fiecare zi timp de 2 zile | Dureri de cap, gust metalic, greață, reacție disulfiram like cu alcool | Utilizare precaută, se evită în primul trimestru. | |
Vaginoză fungică | Clotrimazol (antifungic azolic) | Canesten, Clotrimazol | tablete vaginale 500 mg doză unică sau 200 mg o dată pe zi timp de 3 zile | Iritare locală Prurit Senzație de arsură | Utilizare cu precauție în sarcină. |
Miconazol (antifungic azolic) | Gynozol Miconazol | ovule vaginale 1200 mg în doză unică sau 400 mg o dată pe zi timp de 3 zile | Evaluare atentă în sarcină | ||
Fluconazol (triazol antifungic) | Diflucan, Fluconazol | 150 mg în doză unică | Greață Dureri de cap, Modificări ale funcției hepatice | Utilizare în sarcină doar când este strict necesar, la indicațiile medicului. | |
Itraconazol (triazol antifungic) | Sporanox, Itraconazol Sandoz | 200 mg de două ori pe zi timp de 1 zi | |||
Hidratante locale | Cicatridina | 1 ovul seara 7-10 zile | Posibile reacții de sensibilitate la componentele ovulelor | Considerat sigur. | |
Vaginoză trichomoniazică | Regim recomandat Metronidazol (derivat de imidazol) | Pentru femei 500 mg oral de două ori pe zi timp de 7 zile Pentru bărbați 2 g, per os, doză unică | |||
Regimul alternativ Tinidazol (derivat de imidazol) | 2 g, per os, doză unică. | ||||
Vaginoză cu Chlamydia | Regim recomandat Doxiciclină (tetraciclină) | Doxiciclina, Vibramycin | 100 mg oral de două ori pe zi timp de 7 zile | Sensibilitate la soare Greață Diaree | Contraindicată în sarcină, poate afecta dezvoltarea dentară și ososă a fătului |
Azitromicină (macrolid) | Zithromax, Azitrox | 1 g pe cale orală ca o singură doză orală | Greață Diaree Dureri abdominale | Considerată sigură în sarcină | |
Levofloxacină (fluorochinolonă) | Tavanic, Levofloxacină | 500 mg oral o dată pe zi timp de 7 zile | Greață, Diaree Cefalee Tendinită | Contraindicată în sarcină datorită riscului de leziuni la cartilajul în creștere | |
Eritromicina (macrolid) | Eritromicină | 500 mg, oral, de 4 ori pe zi, 7 zile | Greață Vărsături Diaree | Utilizată frecvent în sarcină | |
Claritromicina (macrolid) | Klacid, Fromilid | 250 mg, oral, de 2 ori pe zi, 7 zile | Greață Diaree Modificări ale gustului | Utilizarea cu precauție în sarcină | |
Regim pentru gravide Azitromicină sau Amoxicilină (penicilină) | 1 g oral într-o singură doză |
||||
Amoxicilină, Amoxi | 500 mg oral de 3 ori/zi timp de 7 zile | Reacții alergice, Diaree Greață | Considerată sigură în sarcină | ||
Vaginoză cu Gonoreea | Regim recomandat Ceftriaxonă (cefalosporină de generația a treia) | Rocephin, Ceftriaxonă | 500 mg o singură doză intramusculară sau intravenoasă | Diaree Greață Reacții alergice, Inflamație la locul injecției | În general considerată sigură în sarcină. |
+ Azitromicină 1 g în doză unică. | |||||
Cefiximă (cefalosporină de generația a treia) | 800 mg o singură doză intramusculară sau intravenoasă | ||||
+ Azitromicină 1 g în doză unică. | |||||
Regim alternativ Ceftriaxonă | 500 mg o singură doză intramusculară sau intravenoasă + Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile | ||||
Cefiximă | 800 mg o singură doză intramusculară sau intravenoasă + Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile | ||||
Vaginoză virală | Aciclovir (antiviral) | Zovirax, Aciclovir | Creme: aplicare locală de 5 ori/zi timp de 7-10 zile | Ușoară arsură sau iritație la aplicare | Utilizare cu precauție. |
Valaciclovir (antiviral) | Valtrex | 500 mg oral de două ori pe zi timp de 7-10 zile | Greață, dureri de cap, reacții alergice | Utilizare cu precauție. | |
Vaginoză atrofică | Hidratante și lubrifianți vaginali | Cicatridina Replens, Lubrigyn | Posibile reacții de sensibilitate | Considerate sigure. | |
Estrogeni topici | Ovestin, Premarin | Creme/ovule: aplicare locală conform prescripției | Sensibilitate la aplicare, spotting | Utilizare cu precauție în funcție de indicațiile medicului |
Administrarea uleiului esențial de pin sălbatic și lămâie
Uleiul esențial de pin sălbatic (Pinus sylvestris) și lămâie (Citrus limon) este un tratament adjuvant în tratarea anexitei.
Pinul sălbatic este un tip de pin originar din Europa și Asia, cunoscut pentru adaptabilitatea sa la diferite condiții de mediu, iar extractul din această plantă conține alfa-pinene, beta-pinene și camfen. Datorită acestor componente apar efectele antiinflamatorii, analgezice și antimicrobiene, iar uleiul de pin sălbatic poate fi eficace în tratarea BIP.
Lămâile sunt folosite pe scară largă în alimentație, medicină și ca sursă de vitamina C, iar datorită componentelor sale limonen și citral uleiul esențial de lămâie se poate folosi în tratarea anexitei având efecte antimicrobiene.
Uleiurile esențiale de pin și lămâie au prezentat cea mai bună activitate bactericidă și o capacitate înaltă de dispersare a biofilmului, afectând integritatea membranei bacteriene datorită limonenului, un component comun al celor două uleiuri, conform studiului „Uleiurile esențiale de Pinus sylvestris, Citrus limon și Origanum vulgare prezintă activități bactericide înalte și anti-biofilm împotriva Neisseria gonorrhoeae și Streptococcus suis” publicat de Paula Jurado în 2023.
Administrarea uleiului esențial de mentă de grădină
Menta de grădină (Mentha suaveolens) a fost folosită în medicina tradițională a zonelor mediteraneene și are o gamă largă de efecte: tonice, stimulatoare, carminative, analgezice, antiinflamatoare, coleretice, antispastice, sedative, hipotensive și insecticide datorită compușilor organici și antioxidanți pe care le conține.
Uleiul esențial de mentă de grădină a fost eficace împotriva C. trachomatis prin inactivarea corpurilor elementare infecțioase și inhibarea replicării clamidiale conform studiului ”Efectele uleiului esențial de Mentha suaveolens asupra Chlamydia trachomatis” publicat de Rosa Sessa în 2015.
Administrarea uleiului esențial de chimen negru
Uleiul esențial de chimen negru (Nigella Sativa) este extras din semințele plantei Nigella Sativa și este utilizat pentru proprietățile sale antiinflamatorii, antioxidante, antimicrobiene și antivirale. Compusul activ principal, timochinona, este considerat a fi responsabil pentru majoritatea beneficiilor terapeutice ale acestui ulei.
Uleiul esențial de N. sativa sau constituenții săi bioactivi ar putea fi utilizați ca agenți antimicrobieni eficace împotriva C. trachomatis D având în vedere că a fost capabil să inactiveze complet C. trachomatis D după un timp de expunere de 2 ore, conform studiul „Compușii bioactivi ai uleiului esențial de Nigella Sativa ca agenți antibacterieni împotriva Chlamydia Trachomatis D” publicat de Tímea Mosolygó în 2019.
Este necesar și tratamentul partenerului pentru boală inflamatorie pelvină?
Da, este necesar ca ambii parteneri să se trateze. Având în vedere că boala inflamatorie pelvină poate să apară la femei din cauza unei infecții cu transmitere sexuală, este recomandat ca toți partenerii sexuali să primească tratament pentru a preveni reinfectarea.
Care sunt complicațiile anexitei?
În lipsa tratamentului, anexita poate duce la mai multe complicații, cea mai frecventă dintre acestea fiind durerea cronică pelvină.
În multe situații anexita este asimptomatică, iar diagnosticul și tratamentul sunt dificile, totuși în lipsa acestuia poate duce la o serie de complicații care să afecteze sănătatea reproductivă și chiar să pună viața în pericol. Complicațiile bolii inflamatorii pelvine pot cuprinde:
Cum se poate preveni anexita?
Anexita se poate preveni printr-o serie de măsuri de protecție și igienă, cum ar fi:
Anexita vs alte infecții urogenitale
Anexita, deși poate fi confundată uneori cu infecțiile urinare sau bolile cu transmitere sexuală este diferită față de acestea prin localizare, manifestări și natura infecției.
Anexita vs Bolile cu transmitere sexuală
Anexita și bolile cu transmitere sexuală sunt afecțiuni legate, dar distincte. Ele sunt adesea confundate, deși există diferențe semnificative între ele.
Anexita este cauzată în cele mai multe cazuri de bolile cu transmitere sexuală, dar poate apărea și ca urmare al altor factori. Anexita afectează organele reproductive interne, în timp ce bolile cu transmitere sexuale se pot manifesta la nivelul organelor genitale externe, rectului sau gurii. Deși ambele sunt tratate cu antibiotice, regimul specific și durata tratamentului pot fi diferite.
Anexita vs Infecțiile urinare.
Anexita poate fi uneori confundată cu infecția de tract urinar, ambele afecțiuni având simptome similare. Totuși, cele două prezintă numeroase diferențe.
Anexita afectează organele reproductive superioare ale femeilor, pe când infectia urinara afectează tractul urinar și pot fi prezente și la bărbați. Deși ambele afecțiuni se pot manifesta cu durere pelvină și febră, anexita prezintă și secreție vaginală modificată, pe când ITU are în general manifestări urinare, cum ar fi disuria, polakiuria, urgența micțională.
Principala cauză a anexitei este infecția cu transmitere sexuală, agenții patogeni implicați fiind Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae, ITU sunt cauzate cel mai frecvent de Escherichia coli. Deși ambele afecțiuni se tratează cu antibiotice, tratamentul anexitei poate fi mai lung și mai complicat.
Recomandarea Noastra

BactoLift Urinar
✔ Pentru Infectii Ocazionale
Designed for recurrent or severe UTI cases, BactoLift Urinar Forte provides enhanced protection with a plant-based formula.
Pret: 65 LEI

BactoLift Urinar Forte
✔ Pentru Infectii Recurente
Designed for recurrent or severe UTI cases, BactoLift Urinar Forte provides enhanced protection with a plant-based formula.
Pret: 195 LEI
Foloseste codul „REDUCERE10” pentru a beneficia de o reducere de 10%