8 Metode de a Creste Imunitatea la Copii

Sistemul imunitar al copilului se află într-o continuă dezvoltare și poate fi susținut prin diferite metode cum ar fi alăptarea până la 2 ani, o dietă sănătoasă cu aport suficient de vitamine și minerale, un somn regulat sau expunerea la agenții patogeni din mediu.

În funcție de vârsta pe care o are copilul, pentru a crește imunitate este necesar un anumit aport de vitamine, minerale, proteine, glucide, grăsimi sau lichide și trebuie respectat un program de somn și de activități. În plus, copii trebuie să învețe anumite măsuri de igienă care să-i mențină sănătoși și curați.

În cazul unor deficiențe, pentru a le corecta, medicii pot recomanda suplimente alimentare care să conțină vitaminele și mineralele esențiale (vitamina D, C, A, zinc, calciu sau magneziu) într-o formă ușor de administrat și pe placul copiilor.

Sistemul imunitar este alcătuit dintr-o rețea de celule, țesuturi și organe care lucrează împreună pentru a proteja organismul prin diferite funcții precum împiedicarea agenților patogeni de a pătrunde în organism sau producerea de anticorpi pentru a-i combate.

Atunci când apar infecții frecvente, oboseală, tulburări digestive, creștere ponderală ineficientă sau febră prelungită, sistemul imunitar al copilului este slăbit.

Utilizarea incorectă a antibioterapiei poate să afecteze sistemul imunitar și să determine apariția fenomenului de rezistență la antibiotice, motiv pentru care se recomandă respectarea indicațiilor medicului.

1. O dietă sănătoasă și echilibrată

O dietă echilibrată și variată va asigura copiilor toți nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta sănătos și pentru lua în greutate corespunzător vârstei. Se recomandă o dietă cu multe fructe și legume, cereale integrale, proteine ​​slabe, lactate sau o altă sursă de calciu și grăsimi sănătoase precum uleiurile vegetale.

Introducerea în alimentație a alimentelor bogate în probiotice (iaurt, chefir, murături) susțin flora intestinală și funcția imunitară a copilului și scad riscul de apariție a infecțiilor.

Un studiu a relevat faptul că introducerea în dieta copiilor a unui iaurt scade cu 19% riscul de răceală, infecții ale urechilor și infecțiile streptococice.

Copiii au nevoie de mese regulate pentru a susține nivelurile de energie constante și pentru a preveni supraalimentarea la următoarea masă. În plus, pe lângă o dietă echilibrată este necesară și o hidratare adecvată, fiind recomandate 6-8 pahare de apă pe zi.

Alimentele de evitat sunt alimentele procesate, alimentele cu adaos de zahăr și alimentele cu grăsimi nesănătoase, cum ar fi grăsimile saturate care se găsesc în produsele de origine animală.

Băuturile și alimentele dulci ar trebui reduse pentru a preveni apariția cariilor dentare și a obezității.

2. Suficiente ore de somn

Somnul constituie un pilon important în dezvoltarea sănătății mintale și fizice a copilului, deoarece permite creierului și corpului să se odihnească și să se recupereze.

Pe lângă faptul că are un efect direct asupra stării de spirit a copilului, cercetările arată că somnul influențează starea de alertă și atenție, performanța cognitivă, reziliența, dobândirea de vocabular, învățarea și memoria .

La copiii mici, somnul pare a fi necesar pentru consolidarea memoriei, atenției executive și dezvoltarea abilităților motorii. Somnul are, de asemenea, efecte importante asupra creșterii, în special în copilăria timpurie.

Copiii care au o rutină cu suficiente ore de somn:

Privarea de somn poate duce la simptome fizice și comportamentale care pot fi diagnosticate greșit ca tulburări mintale și comportamentale mai severe. În plus, reduce capacitatea sistemului imunitar de a se apăra împotriva răcelii și gripei.

Un studiu care a implicat copii din medii urbane și etnic diversificate, cu astm persistent, a constatat că perturbarea somnului duce la un dezechilibru imunitar. Copiii au urmat un program de somn constant timp de șase zile, înainte de a participa la două nopți de testare într-un laborator de somn: una cu somn neîntrerupt și alta cu întreruperi la fiecare 20 de minute.

 Probele de sânge colectate înainte și după fiecare noapte au arătat că perturbarea somnului a cauzat modificări ale biomarkerilor imunitari, indicând o funcționare compromisă a sistemului imunitar.

Astfel, perturbarea somnului afectează negativ imunitatea la copii, în special la cei cu astm conform studiului ”Perturbarea somnului și funcția imunitară la copiii din mediul urban cu astm” realizat de Daphne Koinis-Mitchell și publicat pe 27 ianuarie 2022.

3. Activitate fizică

Activitatea fizică este esențială pentru dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Beneficiile exercițiilor fizice regulate includ îmbunătățirea performanței academice, sănătatea creierului, dezvoltarea musculară, rezistența oaselor, sănătatea inimii și a plămânilor, sănătatea cardiometabolică și măsurarea unei greutăți optime.

Activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția imună la copii, deoarece îmbunătățește circulația celulelor imune, în special a celulelor natural killer, a celulelor T și a macrofagelor, permițându-le să detecteze și să combată infecțiile mai eficient.

Exercițiile fizice reduc, de asemenea, inflamația prin scăderea citokinelor proinflamatorii și îmbunătățirea răspunsurilor anti-inflamatorii, ceea ce întărește sistemul imunitar.

Rezultatele unor studii efectuate pe 557.487 de participanți au arătat că o activitate fizică mai intensă a fost asociată cu o reducere de 31% a riscului de boli infecțioase dobândite în comunitate și cu o scădere de 37% a mortalității cauzate de bolile infecțioase.

Totodată, intervențiile ce presupun creșterea activității fizice au dus la o creștere a numărului de celule CD4 și la concentrații mai mari de imunoglobulină A salivară, ambele indicând o îmbunătățire a funcției imunitare.

Această concluzie se bazează pe studiul „Efectele activității fizice regulate asupra sistemului imunitar, vaccinării și riscului de boli infecțioase dobândite în comunitate în populația generală: Revizuire sistematică și meta-analiză” realizat de Sebastien F. M. Chastin, publicat pe 20 aprilie 2021.

4. Alăptarea

Efectele alăptării asupra sănătății sunt bine recunoscute și se aplică atât mamelor și copiilor din țările dezvoltate, precum și celor din țările în curs de dezvoltare.

Laptele matern este potrivit pentru nevoile nutriționale ale sugarului și este o substanță vie cu proprietăți imunologice și antiinflamatorii de neegalat, care protejează și mamele și copii împotriva unei multitudini de boli.

Alăptarea poate reduce riscul mamei de cancer de sân și ovarian, diabet de tip 2 și hipertensiune arterială.

Alăptarea îmbunătățește semnificativ funcția imunitară la sugari, deoarece furnizează componente imune esențiale, cum ar fi imunoglobulina A (IgA), lactoferina, lizozimul și alți agenți antimicrobieni.

 IgA protejează împotriva infecțiilor prin neutralizarea agenților patogeni și prevenirea atașării acestora la suprafețele mucoase. Lactoferrina și lizozimul inhibă creșterea bacteriană, iar oligozaharidele din laptele matern favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin, esențiale pentru maturarea sistemului imunitar al sugarului.

Împreună, aceste elemente reduc incidența infecțiilor și sprijină sănătatea imunitară pe termen lung conform studiului ”Rolul alăptării ca factor protector împotriva dezvoltării bolilor mediate imunitar la copii” realizat de L. A. Hanson, publicat în 2004.

5. Expunerea la microbii din mediu

Expunerea copiilor la microbii din mediul natural, precum murdăria sau noroiul, poate ajuta la dezvoltarea unui sistem imunitar mai puternic, reducând riscurile de alergii și boli autoimune.

În copilărie, sistemul imunitar este foarte adaptabil, iar expunerea la o gamă largă de microbi ajută la dezvoltarea unui echilibru, învățând să răspundă doar la invadatori periculoși, fără a se lăsa influențat de substanțele inofensive.

Lipsa expunerii microbiene în copilăria timpurie poate crește riscul de a dezvolta boli comune ale copilăriei, sistemul imunitar nefiind pregătit să facă față agenților patogeni obișnuiți.

Copiii crescuți în medii cu igienă mai strictă au un risc mai mare de a dezvolta astm și alergii alimentare. Expunerea la microbi din medii naturale, precum noroiul, fermele sau casele cu animale de companie, ajută la reducerea acestor riscuri.

Noroiul și solul sunt surse bogate de bacterii, ciuperci și alți microbi care contribuie la „antrenamentul imunitar”, procesul prin care sistemul imunitar învață să distingă între agenții patogeni periculoși și substanțele benigne.

 Expunerea la acești microbi poate ajuta sistemul imunitar să se dezvolte corect și să prevină afecțiuni autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 sau scleroza multiplă.

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Helsinki a investigat impactul expunerii la microbii din mediul înconjurător asupra sistemului imunitar al copiilor.

Zonele de joacă în aer liber au fost transformate, aducându-se arbori, arbuști, mușchi și sol din pădure. Studiul a implicat 75 de copii cu vârste între 3 și 5 ani, împărțiți în grupuri cu niveluri variate de expunere la natură.

Pe o perioadă de 28 de zile, copiii care s-au jucat zilnic în aceste medii naturale au arătat o diversitate crescută a microbiotei de pe piele și din intestin.

Astfel, s-a observat o creștere a celulelor T reglatorii și a citokinelor antiinflamatorii în sângele lor, indicând o reglare îmbunătățită a sistemului imunitar. Acest studiu, intitulat „Expunerea la natura urbană reduce tulburările sistemului imunitar la copii,” a fost coordonat de Aki Sinkkonen și publicat în 2020.

6. Evitarea fumatului pasiv

Expunerea la fumatul pasiv (fum sau vapori de țigară) reprezintă un pericol semnificativ pentru bebeluși și copii, datorită substanțelor chimice toxice pe care aceștia le pot inhala sau ingera.

Căile respiratorii ale copiilor sunt mai mici decât cele ale adulților și sunt încă în dezvoltare, ceea ce îi face mai vulnerabili la efectele nocive ale fumatului pasiv. În plus, expunerea la fumatul pasiv afectează funcția imunitară la copii, crescându-le susceptibilitatea la infecții.

Un studiu publicat în ”The Journal of Immunology” a investigat efectele fumatului pasiv asupra răspunsurilor imunitare. Cercetarea a demonstrat că expunerea la fumatul pasiv induce inflamație și slăbește apărarea imunitară, crescând astfel riscul de infecții respiratorii.

În mod specific, s-a constatat că fumatul pasiv afectează funcția celulelor imune responsabile pentru combaterea agenților patogeni, compromițând astfel capacitatea corpului de a lupta împotriva bolilor conform studiului „Fumatul pasiv induce inflamație și afectează imunitatea la infecțiile respiratorii” realizat de Lisa M. Stampfli și publicat în 2018.

7. Folosirea antibioticelor doar când este necesar

Antibioticele salvează vieți atunci când sunt utilizate corect. Cu toate acestea, ele tratează doar anumite infecții cauzate de bacterii și funcționează fie prin eradicarea germenilor, fie prin prevenirea creșterii acestora, permițând sistemului imunitar să combată cu succes infecția.

Multe boli cum ar fi răceala, tusea, durerile de gât sau gripa cu care se confruntă copiii sunt cauzate de viruși. În medie, copiii se îmbolnăvesc de trei până la opt boli respiratorii virale în fiecare an și nu este nevoie de tratament antibiotic.

Așadar, folosirea antibioticelor va fi necesară numai atunci când se confirmă o infecție bacteriană sau există o suspiciune puternică de una. Pentru a identifica dacă o infecție este de origine bacteriană, medicii folosesc frecvent teste de diagnostic pe lângă semnele și simptomele clinice.

De fiecare dată când este necesar un antibiotic, medicul este singurul care poate alege tipul și dozele potrivite pentru copil, iar indicațiile acestuia trebuie respectate.

Schema de tratament va fi urmată așa cum a fost prescrisă chiar dacă simptomele vor dispărea, iar copilul se va simți mai bine. În caz contrar poate apărea rezistență la antibiotice, făcând mai dificilă tratarea infecțiilor ulterioare.

Un studiu publicat în ”Pediatrics” a relevat că antibioticele administrate incorect în copilărie pot altera microbiomul intestinal și pot crește riscul de obezitate, alergii sau boli autoimune mai târziu în viață.

8. O igienă corespunzătoare

Igiena personală este unul dintre aspectele pe care copii trebuie să le învețe de mici pentru a se menține curați, a se proteja de boli și pentru a preveni răspândirea infecțiilor. Practicile de igienă corespunzătoare pe care trebuie să le deprindă sunt legate de:

Aceste măsuri ajută la susținerea sistemului imunitar și la îmbunătățirea răspunsului imun al organismului.          

Ce schemă de imunitate este recomandată copiilor?

Se recomandă copiilor o schemă de imunitate în funcție de intervalele de vârstă care să respecte anumite indicații privind dieta, vitaminele și mineralele necesare, hidratarea, numărul de ore de somn, activitatea fizică și igiena acestora.

Tabel cu schema de imunitate pe vârste:

Ce suplimente sunt recomandate copiilor?

Medicul va fi cel care recomandă suplimentele alimentare copilului în funcție de deficiențe și starea de sănătate. În general, sunt indicate suplimente în formă lichidă sau gumată, cu un gust plăcut care conțin vitamina C, D, B, A și minerale precum calciu, magneziu și zinc.

Care sunt cele mai bune siropuri de imunitate pentru copii?

Pentru a alege cel mai bun sirop pentru imunitatea copilului trebuie respectate următoarele aspecte: ingredientele (să fie cât mai naturale și să includă vitamine și minerale care susțin imunitatea cum ar fi vitamina C, D sau zinc), gustul (pe placul copilului) sau compoziția (să nu aibă alergeni, aditivi sau îndulcitori artificiali)

Care sunt cele mai bune vitamine pentru imunitate la copii?

Cele mai bune vitamine pentru imunitate la copii sunt vitaminele C și D. Acestea susțin și modulează sistemul imunitar adaptiv și înnăscut și ajută la menținerea sănătății generale.

Funcțiile principale ale sistemului imunitar la copii

La copii, sistemul imunitar este în continuă dezvoltare și are ca scop principal menținerea sănătății generale prin următoarele funcții:

Semne comune ale unui sistem imunitar slăbit la copii

Semnele comune ale unui sistem imunitar slăbit la copii sunt fatigabilitatea, creștere în greutate ineficientă și apariția infecțiilor frecvente. Atunci când funcția imunitară este compromisă, întreg organismul copilului este slăbit și pot apărea manifestări precum:

Antibioticele afectează sistemul imunitar la copii?

Antibioticele afectează sistemul imunitar la copii atunci când sunt folosite incorect. Antibioticele tratează infecțiile bacteriene. Dacă se administrează antibiotice atunci când copilul se confruntă cu o infecție virală precum răceala sau gripa, antibioticul poate provoca mai multe efecte negative decât pozitive precum dezechilibrul florei intestinale, apariția candidozei sau scăderea capacității de apărare a organismului.

În plus, dacă antibioticele nu sunt administrate corect, nu se respectă întreaga cură atunci când este necesar sau se administrează atunci când nu aduc niciun beneficiu se poate instala rezistența la antibiotice, iar sistemul imunitar poate fi serios afectat, scăzându-i eficiența la o infecție viitoare cu același agent patogen.