15 Metode de Intarire a Sistemului Imunitar Natural & Rapid

Imunitatea este capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenților patogeni, cum ar fi bacteriile, virusurile și alte microorganisme dăunătoare. Pentru menținerea unui organism sănătos sunt necesare o serie de măsuri care să sprijine sistemului imunitar în funcționarea sa optimă.

Există mai multe modalități pentru creșterea imunității rapid, primele din listă fiind urmarea unui regim de post intermitent și activitatea fizică regulată, acestea dovedindu-se eficiente în modularea funcției imune.

În continuare sunt prezentate 15 metode care influențează în mod pozitiv și susțin imunitatea.

1.Practică abstinența alimentară intermitentă

Urmarea unui regim de tip ”fasting intermitent” este o modalitate pentru stimularea imunității prin modularea răspunsurilor imune, îmbunătățirea memoriei imune și suprimarea inflamației.

Răspunsul imun al organismului depinde în mare parte de microbiomul gastro-intestinal, iar influența abordărilor dietetice asupra acestei relații complexe, bidirecționale se află în atenția cercetătorilor.

Studiile bazate atât pe modele animale, cât și pe cele umane au evidențiat potențialele beneficii ale postului asupra sănătății imune a intestinului, cum ar fi scăderea inflamației intestinale și extinderea bacteriilor benefice de la nivelul intestinului.

Abstinența alimentară intermitentă ghidată poate ajuta, de asemenea, la modelarea pozitivă a răspunsurilor legate de imunitatea intestinală prin căile metabolice microbiene.

Un studiu controlat randomizat din 2021 a investigat potențialele beneficii pentru sănătate ale postului intermitent. Intervenția a constat în opt săptămâni de post intermitent de două zile (restricție energetică de 75% timp de două zile neconsecutive pe săptămână).

Rezultatele au indicat că postul intermitent a îmbunătățit populațiile de bacterii intestinale benefice și metaboliții intestinali, inclusiv acizii grași cu lanț scurt care mențin sănătatea funcției imunitare și scăderea nivelurilor circulante de lipopolizaharide.

De asemenea, postul intensiv pe termen scurt (STIF) îmbunătățește funcția imunitară a globulelor roșii prin activarea sistemului complement, care ajută la apărarea împotriva diferiților agenți patogeni, inclusiv SARS-CoV-2, fără a compromite livrarea oxigenului sau viabilitatea celulară.

Analiza proteomică a relevat că, după 6 zile de post, 65 de proteine au fost suprareglate, sporind răspunsurile imune conform studiului „Postul intensiv pe termen scurt îmbunătățește funcția imunitară a globulelor roșii la oameni” realizat de Yixuan Fang în 2023.

Studiile sugerează că postul intermitent, practicat în mod regulat, cum ar fi 16 ore de post și 8 ore de alimentație pe zi (postul 16:8), poate aduce beneficii pentru sănătatea sistemului imunitar.

2.Fă exerciții în mod regulat

Efectuarea unor exerciții fizice în mod regulat poate stimula sistemul imunitar îmbunătățind funcția de apărare și sănătatea metabolică.

Există mai multe teorii cu privire la legătura dintre activitatea fizică și imunitatea, cele mai importante fiind:

• Activitatea fizică poate ajuta la eliminarea bacteriilor din plămâni și căile respiratorii, astfel reducându-se riscul de boli ale căilor respiratorii.
• Exercițiile fizice provoacă modificări ale anticorpilor și ale leucocitelor, detectând mai rapid eventualele infecții.
• Scurta creștere a temperaturii corpului în timpul și imediat după efort poate împiedica dezvoltarea bacteriilor. Această creștere a temperaturii poate stimula sistemul imunitar să acționeze împotriva infecțiilor, similar cu ceea ce se întâmplă în cazul febrei.
• Exercițiile fizice încetinesc eliberarea hormonilor de stres, nivelurile scăzute ale hormonilor de stres protejând împotriva bolilor. 

Sistemul imunitar este foarte receptiv la exerciții fizice, amploarea și durata acestora îl pot influența pozitiv sau negativ.

S-a demonstrat că activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția imunitară, exercițiile moderate favorizând circulația celulelor imunitare esențiale, precum neutrofilele, celulele natural killer (NK) și celulele T citotoxice.

 Exercițiile fizice de scurtă durată, mai puțin de 60 de minute îmbunătățesc apărarea împotriva agenților patogeni și reduc inflamația, însă efortul intens crește riscul de infecții ale tractului respirator superior.

Apare o creștere de 6 ori a riscului de infecții ale tractului respirator superior la alergătorii de maraton după cursă, conform studiului ”Legătura convingătoare între activitatea fizică și sistemul de apărare al organismului” realizat de David C. Nieman în 2018.

Așadar, pentru susținerea imunității cu ajutorul exercițiilor fizice, se recomandă activitatea fizică de scurtă durată (30-60 minute) și de intensitate moderată cel puțin 5 zile pe săptămână.

3.Menține o dietă sănătoasă

Menținerea unei diete sănătoase și echilibrate reprezintă un mod eficient de a susține și modula sistemul imunitar.

Aproximativ 70% din componentele sistemului imunitar se află în intestin, unde o microbiotă echilibrată – formată din colonii de bacterii, ciuperci, viruși și protozoare – joacă un rol major în apărarea organismului împotriva agenților patogeni.

O dietă bogată în alimente integrale, prebiotice și probiotice ajută la menținerea acestui echilibru microbian, contribuind, astfel, la o funcționare optimă a sistemului imunitar.

Printre alimentele benefice pentru sănătatea intestinului și implicit a imunității se numără: legumele fermentate, citricele sau fructele de pădure, iaurtul cu culturi vii, fibrele din legume precum broccoli, spanacul și varza, dar și sursele de acizi grași omega-3, cum ar fi somonul și nucile. Aceste alimente susțin flora intestinală și stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt, cu efect antiinflamator.

Pe de altă parte, o dietă bogată în zaharuri rafinate, alimente procesate și grăsimi trans poate compromite microbiota intestinală și, implicit, sistemul imunitar, favorizând inflamația cronică și creșterea riscului de infecții.

Relația dintre dietă și imunitate este fundamentală, deoarece nutrienții influențează direct funcția celulelor imunitare și reglarea inflamației. Macronutrienții și micronutrienții, cum ar fi vitamina A, zincul și aminoacizii precum arginina, sunt esențiali pentru răspunsurile imunitare.

Deficiențele nutriționale pot afecta imunitatea, în timp ce supranutriția, asociată în special cu dieta occidentală, poate duce la inflamație cronică. Intervențiile dietetice, inclusiv probioticele și prebioticele, joacă, de asemenea, un rol semnificativ în menținerea sănătății intestinale și modularea răspunsurilor imunitare, conform studiului „Dieta și funcția imunitară” realizat de Caroline E. Childs în 2019.

4.Mergi la saună

Expunerea la căldura din sauna poate modula sistemul imunitar prin creșterea temporară a temperaturii corpului, simulând febra. Astfel, se activează răspunsurile naturale de apărare ale organismului, ajutând la creșterea producției de leucocite și proteine de șoc termic (HSP), esențiale pentru combaterea infecțiilor și recuperarea după o boală.

O singură sesiune de saună finlandeză îmbunătățește semnificativ funcția imunitară prin creșterea numărului de globule albe, în special la sportivi. După expunerea la saună, sportivii au prezentat o creștere considerabilă a neutrofilelor, limfocitelor și bazofilelor, comparativ cu non-sportivii, sugerând un răspuns imunitar mai puternic.

Pierderea în masă corporală la sportivi a fost de 1,43%, comparativ cu 0,9% la non-sportivi, din cauza unui nivel mai ridicat de transpirație. Utilizarea saunei a crescut și nivelurile de cortizol, un marker al stresului termic.

Aceste rezultate sunt prezentate în studiul „Efectul unei singure sesiuni de saună finlandeză asupra profilului globulelor albe și nivelurilor de cortizol la sportivi și non-sportivi” realizat de Wanda Pilch în 2013.

Cercetătorii recomandă terapia cu căldură (saună: 80-100°C; cada cu hidromasaj: la 40°C) timp de 15 minute, de trei ori pe săptămână, timp de 3 luni.

5.Odihnește-te suficient

Un program de odihnă bine pus la punct poate reprezenta o modalitate de a stimula și susține funcția imunitară.

Somnul regulat este esențial pentru menținerea integrității funcției imune și pentru favorizarea unei apărări imunitare homeostatice în fața proceselor microbiene sau inflamatorii.

Privarea de somn poate duce la răspunsuri imune dereglate cu semnalizare proinflamatoare crescută, contribuind astfel la creșterea riscului de apariție și/sau agravare a infecției, precum și a bolilor cronice legate de inflamație.

Somnul sprijină inițierea unui răspuns imun adaptativ. Antigenul invadator este preluat și procesat de celulele prezentatoare de antigen ( APC ) care prezintă fragmente ale antigenului la celulele T helper, cele două tipuri de celule formând o „sinapsă imunologică”.

Eliberarea concomitentă a interleukinei IL -12 de către APC induce un răspuns Th1 care susține funcția celulelor T citotoxice specifice antigenului și inițiază producerea de anticorpi de către celulele B. Acest răspuns generează în cele din urmă memorie imunologică de lungă durată pentru antigen.

Astfel, somnul după vaccinare a dublat numărului de celule T-helper specifice antigenului și a nivelurilor de anticorpi, subliniind rolul său în îmbunătățirea răspunsurilor imune adaptive, conform studiului „Somnul și funcția imunitară” realizat de Luciana Besedovsky în 2011.

Somnul cu unde lente (SWS) și ritmul circadian funcționează sincronizat, creând un mediu hormonal proinflamator, caracterizat prin eliberarea crescută de hormon de creștere și prolactină și niveluri scăzute de cortizol. Aceste schimbări hormonale sprijină etapele inițiale ale răspunsului imun în ganglionii limfatici.

Similar cu memoria neurocomportamentală, memoria imunologică trece prin faze de codificare, consolidare și rechemare, iar somnul joacă un rol important în consolidarea acestor procese.

6.Hidratează-te corespunzător

Hidratarea constituie un mod de a susține sistemul imunitar, asigurând principalele funcții ale organismului, precum digestia, transportul nutrienților și reglarea temperaturii.

 Apa, care reprezintă 60-70% din greutatea corpului uman, este esențială pentru menținerea echilibrului electrolitic și susținerea proceselor metabolice.

O hidratare corespunzătoare facilitează întregului proces digestiv, în special absorbția nutrienților în fluxul sanguin precum și transportul, prelucrarea și utilizarea acestora în toate celulele.

De asemenea, apa este componenta principală (96%) a altui fluid important din organism, cunoscut sub denumirea de limfă sau lichid limfatic, care circulă printr-o rețea distinctă de vase limfatice.

Lichidul limfatic conține limfocite, un tip de celule albe din sânge specializate în apărarea organismului împotriva infecțiilor. În timpul circulației sale, limfa contribuie la eliminarea deșeurilor, toxinelor și altor impurități din organism, inclusiv bacterii și viruși. Deshidratarea poate încetini funcționarea eficientă a acestui mecanism natural de drenaj al corpului.

Un alt mecanism prin care apa și lichidele contribuie la susținerea sistemului imunitar este prin menținerea integrității membranelor mucoase. La fel cum pielea protejează exteriorul corpului de agenți patogeni, membranele mucoase umede funcționează ca o barieră de protecție pentru regiunile interne expuse la aer, cum ar fi cavitatea nazală, gura și gâtul. În caz de deshidratare, aceste membrane se pot usca, reducând astfel eficacitatea lor de apărare.

 În timpul febrei, un răspuns imun natural observat la 88,5% dintre pacienții cu COVID-19, corpul pierde o cantitate semnificativă de apă prin transpirație. Această pierdere necesită un aport crescut de apă pentru a menține termoreglarea și a evita șocul hipovolemic, în care volumul redus de sânge duce la o livrare insuficientă de oxigen și nutrienți către organele vitale, conform studiului „Efectul consumului de apă asupra răspunsului sistemului imunitar în timpul Covid-19” realizat de İsmail Özkaya în 2021.

În plus, deshidratarea, caracterizată printr-o scădere de 10% a cantității de apă din organism, afectează funcționarea rinichilor, favorizând apariția inflamației sistemice.

Specialiștii recomandă menținerea unui nivel optim de hidratare prin consumul a 2-3 L de lichide pe zi.

7.Minimizează stresul

Minimizarea stresului constituie o modalitate prin care se poate modula funcția imunitară.

Stresul determină eliberarea unui hormon numit cortizol, care inițial poate susține funcția imunitară prin limitarea inflamației. Cu toate acestea, expunerea prelungită la niveluri crescute de cortizol face ca organismul să devină mai puțin sensibil la efectele sale, ceea ce poate duce la creșterea inflamației și la scăderea capacității sistemului imunitar de a combate agenții patogeni.

Stresul pe termen scurt cu durată de câteva minute sau ore experimentat în timpul activării imune îmbunătățește răspunsurile imune înnăscute/primare și adaptive/secundare.

Mecanismele de îmbunătățire a sistemului imun includ modificări în traficul, maturarea și funcționarea celulelor dendritice, neutrofile, macrofage și limfocite, precum și producția locală și sistemică de citokine.

În schimb, stresul pe termen lung suprimă sau dereglează răspunsurile imune înnăscute și adaptive prin modificarea echilibrului citokinelor de tip 1-tip 2, inducerea inflamației cronice de grad scăzut și suprimând numărul, traficul și funcția celulelor imunoprotectoare.

Stresul cronic poate crește, de asemenea, susceptibilitatea la unele tipuri de cancer prin suprimarea citokinelor de tip 1 și a celulelor T protectoare și creșterea funcției celulelor T de reglare/supresoare.

De asemenea, poate crește markerii precum proteina C reactivă (CRP), asociată cu boli cronice precum ateroscleroza și poate accelera îmbătrânirea imunologică, scurtând telomerii și crescând riscul de îmbolnăvire.

La îngrijitori, stresul a redus răspunsurile imune după vaccinare și a prelungit vindecarea rănilor, conform studiului „Direcții actuale în stres și funcția imunitară la oameni” realizat de Jennifer N. Morey în 2015.

Pentru reducerea stresului și susținerea imunității, se recomandă tehnici de relaxare și participarea la  activități plăcute precum exerciții fizice, sport, citit, muzică, dans etc.

8.Evită fumatul

Evitarea sau renunțarea la fumat poate constitui o modalitate prin care se poate stimula sistemul imunitar.

Cercetările au arătat cum fumatul scade capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor imediat având un impact dublu asupra răspunsurilor imune înnăscute și adaptive. Poate suprima apărarea imunitară, făcând indivizii mai susceptibili la infecții, dar și să promoveze răspunsuri inflamatorii care agravează afecțiunile autoimune.

De exemplu, fumătorii prezintă un număr crescut de celule T CD8+, contribuind la boala pulmonară obstructivă cronică. Fumatul crește, de asemenea, numărul de celule Th17, exacerbând inflamația în afecțiuni precum artrita reumatoidă și boala Crohn.

Mai mult, fumatul crește celulele B de memorie, dar reduce celulele B reglatoare, ceea ce duce la dezechilibre imunitare, conform studiului „Impactul fumatului asupra răspunsului imunitar ” realizat de Feifei Qiu în 2017.

De asemenea, fumatul poate reduce nivelul de antioxidanți din sânge, inclusiv nivelul de vitamina C care este importantă pentru funcționarea sistemului imunitar și pentru susținerea rezistenței la infecții.

Renunțarea la fumat duce la îmbunătățirea sau resetarea răspunsului imunitar și stimularea imunității.

9.Limitează consumul de alcool

Alcoolul are un impact negativ asupra organismului și funcțiilor acestora, de aceea limitarea consumului poate fi o modalitate de susținere a sistemului imunitar.

Se pare că alcoolul perturbă căile imune în moduri complexe. Aceste perturbări pot afecta capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor, pot contribui la deteriorarea organelor asociate cu consumul de alcool și pot împiedica recuperarea după leziuni tisulare.

Consumul de alcool nu trebuie să fie cronic pentru a avea consecințe negative asupra sănătății, 5-6 băuturi într-o singură sesiune poate suprima sistemul imunitar timp de până la 24 de ore, conform cercetărilor din domeniu.

Totuși, etanolul are efecte dependente de doză asupra imunității, consumul moderat arătând unele beneficii, cum ar fi reducerea inflamației și îmbunătățirea răspunsurilor imunitare, inclusiv rezultate mai bune după vaccinare.

Pentru bărbați, se recomandă să nu se depășească 2 băuturi pe zi, iar pentru femei, nu mai mult de 1 băutură pe zi și trebuie să existe cel puțin 2-3 zile pe săptămână fără alcool.

În schimb, consumul excesiv de alcool slăbește grav apărarea imunitară, ducând la scăderea numărului de limfocite și la o vulnerabilitate crescută la infecții.

Abuzul cronic de etanol crește riscul de pneumonie bacteriană de 3 până la 7 ori și diminuează capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor virale, conform studiului „Efectele opuse ale alcoolului asupra sistemului imunitar” realizat de Tasha Barr în 2016.

10.Spală-te frecvent pe mâini

Igiena mâinilor este una dintre modalitățile prin care se susține sistemul imunitar și se previne răspândirea bolilor.

Mâinile murdare pot fi un vector pentru mai multe infecții gastrointestinale, cum ar fi diareea  și infecțiile respiratorii. Aceste boli infecțioase pot provoca complicații grave, în special pentru persoanele cu imunitate slabă compromisă.

Prin eliminarea agenților patogeni de pe suprafața mâinilor, riscul de a introduce acești germeni în organism prin contactul cu ochii, nasul sau gura este redus semnificativ. Astfel, se reduce sarcina sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor externe și se menține sănătatea generală a organismului.

Studiile au decelat faptul că spălarea frecventă a mâinilor a redus riscul de îmbolnăvire, însă, nu există dovezi concrete care să indice cea mai bună gamă de frecvență a spălării mâinilor pentru prevenirea bolilor.

11.Practică o igienă orală corectă

O igienă orală corespunzătoare poate fi o modalitate eficientă de a modula sistemul imunitar, microbiomul oral servind ca primă linie de apărare împotriva bacteriilor dăunătoare.

 Igiena orală deficitară, caracterizată prin periaj și folosirea aței dentare incorecte, favorizează acumularea plăcii dentare – un biofilm compus predominant din bacterii. Această acumulare oferă un mediu propice pentru proliferarea speciilor patogene, ceea ce duce la un dezechilibru în microbiomul oral.

Mai mult, diverse afecțiuni medicale exercită efecte substanțiale asupra componenței florei orale. Bolile sistemice precum diabetul, afecțiunile neurologice, bolile gastrointestinale și tulburările autoimune pot perturba răspunsurile imune și pot modifica pH-ul oral, creând condiții favorabile pentru creșterea excesivă a bacteriilor patogene.

De aceea, curățarea interdentară, periajul regulat (de 2 ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor) și utilizarea apei de gură sunt importante pentru menținerea sănătății bucale, dar au un efect pozitiv și asupra capacității sistemului imunitar de a lupta împotriva agenților patogeni și de a reduce riscul de a dezvolta boli cronice.

12.Râzi și menține legături sociale

Râsul și conexiunile sociale pot constitui o modalitate prin care sistemul imunitar este stimulat.

Cercetările au arătat că râsul nu doar reduce nivelurile hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul și epinefrina, ci și stimulează eliberarea de endorfine și anticorpi, care contribuie la stimularea imunității.

Conform unor studii din domeniul psihoneuroimunologiei, râsul poate crește activitatea celulelor NK (natural killer), celule implicate în distrugerea celulelor infectate și tumorale. Aceste cercetări arată că râsul stimulează și nivelurile de anticorpi, îmbunătățind astfel capacitatea organismului de a răspunde la infecții.

De asemenea, s-a demonstrat că terapia prin râs reduce markerii inflamatori, precum factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α) și interleukina-6 (IL-6), îmbunătățind, astfel, funcția imunitară și scăzând inflamația din organism. Un studiu efectuat pe femei postpartum a arătat că terapia prin râs a crescut semnificativ funcția imunitară, comparativ cu grupul de control.

Persoanele cu rețele sociale solide tind să aibă niveluri mai scăzute de inflamație și un răspuns imun mai eficient, datorită reducerii stresului și a efectelor sale negative asupra corpului, conform unui studiu publicat de Sheldon Cohen, publicat în 1997 în Journal of the American Medical Association (JAMA).

Așadar, menținerea interacțiunile sociale și râsul nu doar îmbunătățesc starea de spirit, dar și reduc factorii de risc legați de stres și inflamație, facilitând astfel un sistem imunitar mai eficient în lupta împotriva bolilor.

13.Ia-ți suplimentele

Administrarea unor suplimente alimentare care conțin vitamina C, D, zinc sau probiotice constituie o modalitate de a stimula și susține funcția imunitară.

Sistemul imunitar are nevoie de anumite vitamine și minerale pentru a funcționa corect printre care vitamina C, vitamina D sau zinc. În mod normal acestea pot fi luate și din alimentație, dar atunci când există deficiențe se poate opta pentru un supliment alimentar care să aducă aportul necesar de nutrienți și să susțină astfel sistemul imunitar.

Administrarea suplimentelor trebuie făcută cu atenție, respectând recomandările deoarece necesarul variază în funcție de nevoile fiecărei persoane.

 În cazul vitaminei C, doza zilnică recomandată este de 75 mg pentru femei și 90 mg pentru bărbați. În timpul unei răceli, unii specialiști recomandă doze mai mari, dar fără a depăși 2000 mg/zi, pentru a evita efectele secundare precum tulburările gastrointestinale​.

În mod obișnuit, vitamina D se recomandă în cantități de 600-800 UI/zi pentru adulți, dar în funcție de nivelul seric, doza poate fi ajustată. Deficiența de vitamina D este comună în sezonul rece, iar suplimentarea ajută la prevenirea infecțiilor respiratorii​.

Doza recomandată de zinc este de 8 mg/zi pentru femei și 11 mg/zi pentru bărbați. Suplimentele de zinc sunt eficiente în prevenirea și tratarea răcelilor, dar nu se recomandă depășirea a 40 mg/zi pentru a evita toxicitatea​

Probioticele nu au o doză standard, dar se recomandă administrarea zilnică pentru menținerea sănătății intestinale.

14.Bea ceaiuri

Consumul de ceai poate stimula funcția imunitară datorită compușilor naturali pe care îi conține.

Ceaiul conține flavonoide, compuși naturali cu proprietăți antioxidante și oferă compuși bioactivi care ajută la neutralizarea radicalilor liberi. În plus, este bogat în L-teanină, un aminoacid ce se găsește în mod unic în ceai.

De asemenea, ceaiul verde conține un compus numit galat de epigalocatechină (EGCG), despre care s-a demonstrat că susține funcționarea celulelor imunitare și previne distrugerea acestora​

Ceaiurile din plante, cum ar fi echinacea și ceaiul de ghimbir, sunt cunoscute pentru proprietățile lor antiinflamatorii și antibacteriene, contribuind la prevenirea infecțiilor.

Astfel, consumul de ceai poate ajuta la susținerea sistemului imunitar și la creșterea rezistenței organismului la boli.

Multe studii sugerează că un consum moderat de ceai verde sau negru, de aproximativ 2-3 cești pe zi, poate aduce beneficii semnificative pentru sistemul imunitar datorită conținutului ridicat de antioxidanți și compuși antiinflamatori​

În cazul ceaiurilor din plante, cum ar fi echinacea sau ghimbirul, se recomandă consumul lor la nevoie, în special în sezonul rece, pentru a preveni sau ameliora simptomele răcelilor și infecțiilor respiratorii​.

15.Consumă produse apicole

Produsele apicole pot fi utilizate pentru modularea funcției imunitare și susținerea sănătății generale.

Produsele melifere apicole, inclusiv propolisul, lăptișorul de matcă, mierea, veninul de albine și polenul de albine sau constituenții lor chimici bioactivi, cum ar fi polifenolii, demonstrează un potențial terapeutic în reglarea producției de mediatori inflamatori în funcție de creșterea TNF-α, IL-1β. , IL-6, Il-2 și Il-7 și scăderea producției de specii reactive de oxigen (ROS).

În plus, a fost raportată îmbunătățirea răspunsului imun prin activarea celulelor limfocitelor B și T, atât in vitro, in vivo, cât și în studiile clinice.

Cercetătorii au demonstrat că produsele apicole îmbunătățesc răspunsul imun prin modularea funcției limfocitelor B și T și a chimiotaxiei. De asemenea, ele inhibă producția de citokine inflamatorii și reglează căile de semnalizare intracelulară.

Astfel, produselor apicole pot fi utilizate ca agenți antiinflamatori, de protecție imună, antioxidanți, anti-apoptotici și antimicrobieni.

Pentru a susține imunitatea, cantitățile recomandate de produse apicole variază în funcție de tipul produsului și de nevoile individuale. Cele mai utilizate fiind:

1. Mierea – Se recomandă consumul a 1-2 lingurițe pe zi, poate fi adăugată în ceaiuri sau consumată direct.
2. Propolisul – În general, pentru tinctura de propolis, se recomandă 5-10 picături de 2-3 ori pe zi, diluate în apă sau miere​
3. Lăptișorul de matcă – Doza uzuală este de aproximativ 0,5-1 gram pe zi.
4. Polenul apicol – Consumul recomandat este de 1-2 lingurițe pe zi, în amestec cu miere, iaurt sau alte alimente. Polenul poate fi introdus treptat în dietă pentru a evita reacțiile alergice.